Lifestyle

Cum a fost la Webstock 2017?

Vinere trecuta am participat, in calitate de blogger acreditat, la cea mai importanta conferinta de Social Media de la noi, Webstock.

Cum a fost la Webstock? Inspirational, in primul rand!

In sesiunile de dimineata am ascultat doi oameni care, desi aparent diferiti, mi-au transmis multa energie pozitiva si doza aia de optimism de care aveam nevoie.

Primul dintre ei este Marius Manole, in ale carui cuvinte m-am regasit in totalitate. El povestea ca, in copilarie  nu a auzit niciodata cuvinte ca “te iubesc” din partea parintilor si din cauza asta a ajuns sa aiba o meserie prin care transmite atat de multe! Ca toti cei care aleg sa se expuna public, inclusiv in social media, au gasit in asta o metoda de vindecare.

Pe scena a urcat apoi Matei Dima de la Bromania, un tip pe care, desi il vezi mereu vesel si pus pe glume, isi ia foarte in serios meseria. Matei a povestit de inceputurile lui, de perioadele grele, de cum si-a transformat el suferinta in spectacol. Despre riscurile asumate si despre multa si multa munca.

Dupa masa de pranz, am ales sa particip la sesiunea legata de Marketing Trends, in care, specialisti din domeniu au discutat despre metodele de Marketing in Social Media si au raspuns la cateva intrebari legate de trendurile in domeniu, depspre cum isi aleg agentiile persoanele cu care colaboreaza, ce se cauta, etc…

Toti cei aflati la masa aveau experienta in domeniu si au oferit raspunsuri foarte pertinente, dar cel mai mult m-a impresionat Andrei Selaru,  un pusti de 16 ani, vlogger cunoscut, care mi-a demonstrat ca poti invata si de la cei mai tineri si ca atunci cand ai skill-urile necesare si faci ceea ce iti place, succesul este garantat.

A urmat apoi sesiunea de dedicata blogger-ilor, in care, bloggeri cunoscuti din bransa, au discutat despre tendintele in domeniu si, au raspuns, la randul lor catorva intrebari. Ceea ce am retinut este ca nu exista o reteta a succesului si ca este nevoie de multa munca, de postari dese, de targetarea audientei si de selectia brandurilor cu care te asociezi, pentru a avea succes. Ca este important sa nu renunti si, mai ales, sa ai curaj!

La treaba asta legata de curaj…trebuie sa mai lucrez, recunosc! Dar sper din suflet sa te surprind placut pe viitor!

Nu in ultimul rand, as dori sa felicit organizatorii, pentru ceea ce eu consider un eveniment de succes si sper sa am ocazia sa particip si in editiile viitoare.

Ne vedem la Webstock?

Draga mea,

Toata spuma Social Media va participa maine la noua editie a celui mai mare eveniment al comunitatii online din Romania, Webstock 2017 si…voi fi si eu acolo, in calitate de blogger acreditat!

Si anul acesta Webstock este organizat in doua sesiuni si sase micro-conferinte care se vor desfasura in paralel. Cele doua sesiuni vor aduce pe scena eroi din online si offline care prin povestile lor vor oferi audientei o doza de inspiratie. Micro-conferintele sunt un maraton de noutati si de inovatie in online si abordeaza urmatoarele teme: Influencer Marketing, Blogging, Instagram, Best practices, New digital ideas, Visual marketing.

La final de zi va avea loc Gala Webstock Awards, cea mai importanta competitie din online-ul romanesc, in cadrul careia vor fi premiate proiectele din mediul digital care s-au remarcat in ultimul an prin creativitate si originalitate.

La fel ca in fiecare an, Webstock reuneste pe aceeasi scena profesionisti din cele mai diverse domenii, oameni care exceleaza in activitatatile pe care le desfasoara si care au dobandit o vizibilitate crescuta datorita online-ului. Lista completa a speakerilor este disponibila pe http://www.webstock.ro.  

Eu de-abia astept sesiunile “Social Media Talk” si “Blogging”, deoarece fiind relativ noua in mediul online, consider aceast eveniment un bun prilej de a invata de la cei mai buni. Pe de alta parte, sunt curioasa sa ii aud si pe speakerii din cadrul sesiunii de “Finding Inspiration”, pentru ca, in orice domeniu e nevoie si de putina inspiratie. Imi place faptul ca voi avea ocazia sa ascult oameni de succes din domenii diferite: actori, jurnalisti, fotografi, doctori, etc… si sunt sigura ca va fi un eveniment reusit.

Evenimentul va putea fi urmarit si online pe http://www.webstock.ro, incepand cu ora 09:00.

Deci, ne vedem la Webstock?

 

 

Webstock
Webstock

Blog de calatorie: In Grecia la All Inclusive? Da, se poate!

Atunci cand am inceput sa planificam vacanta stiam doua lucruri: ca vrem la ALL INCLUSIVE, deoarece…copil foarte mofturos si parinti puturosi :))) si ca NU mai vrem in Romania, pentru ca experienta de anul trecut, desi la un asa-zis hotel de lux de la noi, a fost mai mult decat dezamagitoare…Imi era extrem de dor de Grecia, pe care o vizitasem ultima data acum 4 ani, in LBK (Life Before Kids), dar auzisem ca all inclusive-ul la greci nu e tocmai ok, asa ca am ne-am hotarat destul de greu si tarziu…Dupa indelungi cautari si telefoane si schimburi de mail-uri cu diverse agentii, am reusit sa rezervam la Blue Lagoon Princess in Halkidiki. Recunosc ca nu a fost prima optiune, dar deoarece hotelul pe care ni-l doream initial era ocupat in intregime, pe toata perioada verii, am hotarat sa mergem pe varianta asta si bine am facut, deoarece totul a fost la superlativ!

Inca din prima zi am fost intampinati la receptie de oameni zambitori si dornici sa iti fie de ajutor. Deoarece camera pe care o luasem initial nu era disponibila in ziua respectiva, ne-au oferit, fara taxe suplimentare, un apartament spatios, tot cu vedere la mare, intr-o cladire din mijlocul resort-ului. A fost fix de ceea ce aveam nevoie, pentru ca, cei care au copii mici stiu cat de important este spatiul. Apartamentul avea un dormitor, un living, doua bai si un hol spatios, dar mai ales foarte multe dulapuri si, avand in vedere ca noi am plecat cu casa in spate, au fost de mare ajutor!

Resortul este destul de mare, cu multe piscine, vreo 3 restaurante, plaja privata. In unele cladiri camerele au iesire direct la piscina sau, exista si cladiri cu piscina privata.

Pe langa restaurantul principal, unde se servea micul dejun si cina, pentru pranz existau doua optiuni, fie o taverna cu preparate traditionale si nu numai, sau un grill-bar care oferea o diversitate de preparate, bazate in special pe grill-uri. Toate cele trei locatiile ofereau mancare speciala pentru copii si aveau in meniu si preparate vegetariene.

Pentru copii existau atat variante sanatoase de mancare: legume la abur, carne la cuptor, salate,  etc, ca si variante nesanatoase, dar adorate si devorate cam de toti copiii: paste, pizza, nuggets, fish fingers, ceea ce mi s-a parut crunt, avand in vedere ca majoritatea erau deja supraponderali sau aveau tendinte de ingrasare…Nu stiu cati copii prefera sa manance legume la abur cand vad cartofi prajiti..dar deja asta este alt subiect, fiecare este liber sa isi creasca si sa isi hraneasca copilul cum considera…

La capitolul curatenie, care, pe langa mancare, ne interesa in mod direct, avand in vedere ca eram in vacanta cu copilul, nu avem nimic de reprosat. Curatenia se facea zilnic, de regula in prima parte a zilei cand noi eram la plaja, iar fetita mea se bucura sa isi gaseasca jucariile aranjate frumos, astfel incat sa le poata deranja din nou, cu prima ocazie…

Pe langa conditiile ireprosabile, cel mai mult mi-au placut in acest resort…oamenii! Pentru ca majoritatea erau straini…Desi ma doare sufletul sa spun asta, m-am bucurat sa constat ca nu erau aproape deloc romani…de fapt, ca sa nu generalizez, m-am bucurat ca nu erau cocalari romani…nu erau sezlonguri rezervate de prosoape, nu scuipa nimeni seminte pe plaja, nu pleca nimeni de la masa cu sacosa plina de mancare, nu te ingesuia nimeni si nu te injura, nu astepta nimeni spaga, nu urla si nu isi batea nimeni copiii langa tine…Recunosc ca pana sa vin aici am avut usoare mustrari de constiinta ca am platit ceva mai mult decat media pe o vacanta in Grecia, dar odata ajunsa aici am inteles ca de fapt am platit si pentru…liniste! Majoritatea turistilor de aici erau englezi sau nemti, poate si cativa nordici. Si majoritatea familiilor erau cu macar 2-3 copii. In toata saptamana nu m-am simtit o secunda deranjata de cineva, din contra, atunci cand am avut nevoie, am intalnit oameni zambitori dispusi sa te ajute neconditionat.

Plaja era privata si pazita, desi nu era foarte mare nu ni s-a intamplat niciodata sa nu gasim loc. Pe langa sezlongurile cu umbrele, care erau gratuite, pe plaja mai erau amenajate cateva kiosk-uri, le ziceau ei, cu paturi mari, care se puteau inchiria contra cost si unde dispuneai de serviciul unui chelner intreaga zi.

Langa plaja si langa fiecare piscina existau bar-uri care ofereau atat bauturi cat si gustari. La piscine intotdeauna erai servit de catre un chelner si asta se intampla si la masa, la fiecare dintre restaurante.

Singurul minus pe care l-as putea gasi este ca resortul este destul de departe de oras, cam la 15 minute cu masina de cel mai apropiat oras, Nea Moudania si la 45 de minute de Salonic.

In incinta hotelului exista un singur magazin si un fel de mini-market cu preturi destul de mari.

Primul supermarket era la 15 min de mers pe jos. Va imaginati ce a insemnat asta pentru shopaholica din mine…detox total!

Daca esti un spirit aventurier si iti place sa te plimbi, sa vizitezi, nu cred ca acest hotel ti se potriveste, dar pentru noi aspectul asta nu a contat, am stiut de la inceput ca nu tinem neaparat sa iesim din resort, ne-am facut un program zilnic de plaja, masa, somn, plaja, masa, spectacole pentru copii, a fost mai mult vacanta ei, pentru ea, desi recunosc ca si noi am reusit sa ne odihnim si sa ne incarcam bateriile. Am petrecut mult timp impreuna, am ras, ne-am distrat, am inotat si…am incercat sa ii cream amintiri pentru o viata!

Ca sa compensam lipsa de shopping, ne propusesem in ultima zi sa devastam mall-ul din Salonic si un magazin Jumbo din apropiere, dar evident ca nu am reusit sa ne tinem de plan si am ajuns aproape de inchidere si cum prioritare erau jucariile, am mers direct in Jumbo in cautare de Peppa Pig, Elsa si Minnie…

Cum Grecia este tara-mama a magazinului Jumbo, am gasit foarte multe lucruri pe care nu le-am vazut la noi, unele la preturi chiar mai mici, asa ca daca aveti drum prin Grecia, recomand cu caldura si o vizita la Jumbo.

Da, drumul a fost ceva mai greu, am venit cu masina, dar am mers noaptea si ea a dormit in majoritatea timpului.

In ultima zi, dupa check-out-ul de la 12:00, ni s-a permis sa ramanem in resort oricat dorim, sa mergem la masa atat la pranz cat si la cina, ni s-au lasat prosoapele si ni s-a oferit o camera in care sa facem dus si sa ne schimbam inainte de plecare, totul fara costuri suplimentare. O alta chestie faina mi s-a parut faptul ca, desi era regim all-inclusive, nu aveau sistem de bratari. Ni s-a spus ca oricine este inauntru este  oaspete al hotelului.

Bineinteles ca, fiind o locatie mai izolata, nu puteai intra in resort pana nu treceai de o bariera unde iti erau cerute datele, astfel incat era destul de dificil sa fentezi sistemul.

Per total a fost o vacanta minunata, mult peste asteptari si recomand oricand acest resort, daca esti in cautarea unei locatii de calitate, cu oameni faini si mancare buna, unde sa petreci momente linistite alaturi de familia ta.

Mentionez ca acest articol este o recenzie personala, nu am primit absolut niciun beneficiu pentru scrierea acestui articol si am facut-o exclusiv pentru cei care, ca si mine, sunt sau vor fi in cautarea unei destinatii deosebite pentru o vacanta de familie.

Iti las mai jos cateva poze cu locatia, luate de pe site-ul hotelului, deoarece eu, din pacate, nu am mai apucat sa fac poze, dar pot confirma ca sunt conforme cu realitatea. Mai multe poze cu locatia, facute de turisti, gasesti si pe site-urile de recenzii gen Trip Advisor.

Credit Photo: https://www.bluelagoongroup.com/

 

 

 

 

Primul An de Feeric in Primul An de Blog- Povestea din spatele aparatului foto.

Astazi vreau sa vorbim despre succes si despre vise, despre oamenii potriviti la locul potrivit, despre experiente uimitoare si despre ambitie. Despre toate astea a fost vorba saptamana trecuta, la Sibiu.

Postarea de azi este pentru tine, cea care visezi, care urmaresti din umbra si care speri, care insa te desconsideri, care te uiti in oglinda si plangi, care crezi ca esti urata si grasa si proasta, care ai ajuns la jumatatea vietii si nu stii pe  ce drum sa o apuci, care nu stii ce vrei, care nu mai vrei nimic pentru ca au vrut altii pentru tine…Ghici ce! Tocilara clasei, aia cu ochelari, slabanoaga, de care radeau toti, a ajuns front-row la un Festival de Moda! Pentru ca povestea Cenusaresei este cat se poate de reala, doar ca Zana cea Buna esti chiar tu!

Postarea asta este si pentru mine, pentru ca vreau sa cred ca nimic nu e imposibil, pentru ca vreau sa o citesc peste ani si sa imi aduc aminte ca in primul an de Feeric mi-am luat casa in spate, tot sifonerul si familia si am venit la Sibiu, ca geamantanul meu era mai plin de vise decat de haine de designer, ca mancam pe fuga supa la plic, apoi ma urcam in buburuza mea rosie si fugeam la prezentari si ca…a fost minunat!

Am ajuns la Sibiu miercuri, in a 3-a zi de festival si prima prezentare la care am fost a fost cea de la Castelul de Lut, Valea Zanelor. Atmosfera era, de basm, la propriu! Lume multa, fotografi, designeri, agitatie…Am facut prostia sa merg pe tocuri si terenul era accidentat…Majoritatea erau imbracati lejer, de picnic…cu toate astea, mi-am purtat cu demnitate si palaria, dar si tocurile.  Peste tot grupuri-grupulete…eu eram singura, asa ca m-am pus pe observat.

Primul grup remarcat a fost, binenteles, cel al bloggeritelor consecrate, ambasadoarele Feeric, care efectiv straluceau, la propriu! Prima pe care am remarcat-o a fost Ioana Grama, care purta superba rochita cu trandafiri de la Nissa si care efectiv radia! Era in bratele iubitului asa ca si asta cred ca ii dadea putina stralucire. Ioana este la fel de frumoasa si in realitate, si da, chiar are picioarele foarte lungi, nu e photoshop! Ioana este exact ca tipa aia super populara din liceu, la care te uiti cand trece pe coridor si pe care o invidiezi in secret pentru darurile cu care natura a inzestrat-o. Doar ca Ioana nu este deloc ingamfata si nici nu se uita la tine de sus, este mereu sociabila si zambitoare si spune niste bancuri senzationale. De fapt asa sunt majoritatea, superbe si enervant de sociabile si degajate. Da, e enervant, pentru ca ai fi vrut macar sa fie ingamfate si sa te consolezi cu idea ca poti sa spui si chestii nasoale despre ele in cercuri restranse, dar nu!

Si fetele astea muncesc pe branci! Si da, e vorba si de simt estetic si de un gram de noroc, dar pot spune cu mana pe inima ca fetele astea chiar muncesc, poate chiar mai mult decat o fac eu in 8 ore de lucru la birou.

Da, unele fete aveau un fotograf profesionist alaturi de ele, asa cum este si normal cand ajungi la nivelul ala, semn ca vor sa ofere calitate, nu doar cantitate, dar o poza reusita nu tine doar de fotograf! Trebuie sa stii cum sa pozezi, unde si cand…Ele stiau exact unde vor sa fie pozate, cum sa stea, si cum sa promoveze poza pe retelele de socializare. Desi pare usor, nu este deloc!

Pentru mine Feeric a fost ca o scoala in care am incercat sa “fur meserie” de la cele mai bune. Eram uimita de creativitatea cu care faceau instastory-uri in timpul prezentarilor, cum retineau numele designerilor si a colectiilor si cum reuseau sa si pozeze sa si posteze in acelasi timp. Eu aveam telefonul intr-o mana, aparatul foto in alta si parca simteam ca mi-ar mai fi trebuit macar o pereche de maini si un cap, ca sa pot face treaba…

Sunt constienta ca, in cazul lor, experienta isi spune cuvantul, ca majoritatea au inceput sa scrie pe blog atunci cand blogging-ul nu era o meserie, dar mai stiu ca azi, cand piata este suprasaturata de wannabe bloggers, sa ramai acolo sus este greu, si sa ajungi sus e si mai greu!

Recunosc ca, in clipele alea, cand eram singura si observam cu cat profesionalism lucreaza ele, cum arata, cum pozeaza, m-am descurajat, pentru ca asa e in viata, mereu tindem sa ne comparam cu altii si sa credem ca noi nu putem, noi nu suntem si noi nu facem…pentru ca e mai usor sa zici “eu niciodata nu voi…” decat sa lupti…Apoi mi-am dat seama ca pentru fiecare dintre ele a existat un “primul an de Feeric” si ca in loc sa ma descurajez ar trebui sa ma ambitionez si macar sa pot spune ca am incercat.

Gandurile negre s-au evaporate atunci cand prima prezentare a inceput, am simtit ca sunt exact unde trebuie, ca acolo este locul meu! Ca, in sfarsit, la 30 de ani, fac ce imi place! Si ca poti fi si mama si sotie si corporatista si fashionista. Trebuie sa mentionez, binenteles, ca nu as fi reusit nimic din toate astea fara sprijinul familiei, in special al sotului meu, care m-a sustinut inca de la inceput, care a facut din experienta asta si o foarte frumoasa vacanta de familie. Desi programul era destul de incarcat, am reusit sa petrec timp si cu ei, iar un pupic de la fetita mea dimineata, imi dadea energie pentru intreaga zi.

Prezentarile din timpul zile au fost, de fiecare data un adevarat spectacol, in locatii care mai de care mai inedite iar serile de la Feeric Venue au reprezentat, pentru mine, o buna ocazie de socializare. Asa am ajuns sa le cunosc personal pe Ambasadoarele Feeric si sa descopar, cu bucurie, ca sunt fete extrem de sociabile si de simpatice si in realitate.

Prima pe care am cunoscut-o a fost Manuela de la “Let’s talk about fashion”, cu care, desi schimbasem doar cateva comentarii pe Instagram, m-a imbratisat ca pe o veche prietena cu care nu se mai vazuse de mult.

Acelasi lucru il pot spune si despre Fabuloasa Alina, cu care avusesem prilejul sa ma cunosc dinainte, in cadrul unor evenimente din Bucuresti si care, in momentul in care m-a vazut, s-a comportat exact ca si cu o buna prietena pe care nu o mai vazuse de mult. Alina era impecabila! Desi era tarziu si era destul de obosita, a tratat evenimentul ca o adevarata profesionista. Pentru mine ea este un fashion icon, o admir nu doar pentru alegerile vestimentare desavarsite, dar si pentru felul ei de a fi.

Tot la Feeric Venue am avut ocazia sa cunosc si alte bloggerite, fete minunate, la fel de sociabile, cu care am legat prietenii si pe care iti recomand sa le cauti pe retelele de socializare pentru ca fac o treaba excelenta: Catalina Cotoc, al carui cont de Instagram il ador si careia ii multumesc nu doar pentru pozele minunate, dar si pentru compania din masina, Teodora Sandor, pe care o urmaream pe Instagram si care m-a fermecat cu personalitatea efervescenta, Alexandra Tiutiu, pe al carui blog il descoperisem de curand, si care este de o frumusete naturala si de o bunatate rara si pe Mihaela Dusan, o fata carismatica, cu un stil fresh…toate au facut ca zilele si mai ales afterparty-urile Feeric sa devina o amintire de neuitat.

Feeric nu e doar un festival de moda, este o poveste si ma bucur ca mi s-a oferit ocazia sa fac parte din ea. Si daca vorbim de profesionalism si daruire, despre vise si impliniri, nu pot sa nu il mentionez pe cel datorita caruia Feeric este azi cel mai important festival de moda din Europa de Est, presedintele Feeric, Mitichi.

Mitichi a avut un vis, acum 10 ani si, urmarind cu cata darurie coordona totul inainte de fiecare show, am vazut si de ce a ajuns sa aiba atat de mare succes. Pentru ca…munca si iar munca!

Iti las mai jos cateva dintre tinutele pe care le-am purtat in cadrul Festivalului. Pentru unele dintre tinute am ales sa colaborez cu Anca Rancea, care este nu doar designer, dar un adevarat “croitor de stil”.  Pe Anca si creatiile ei minunate le gasesti aici.

Saptamana asta de Feeric a fost, pentru mine, o experienta inedita din toate punctele de vedere. Am invatat sa nu renunt, sa sper, sa lupt si poate, in cativa ani, o sa recitesc acest articol de pe bancheta din spate a limuzinei, in drum spre o noua prezentare feerica si o sa zambesc…

Am purtat:

Bluza, pantaloni si cercei: ZARA

Pantofi: Musette

Geanta: Mango

Am purtat:

Vesta, pantaloni si bluza: Anca Rancea

Am purtat:

Kimono si saboti: H&M

Crop-top si pantaloni: Stradivarius

Geanta: Humanic

Am purtat:

Rochie: Anca Rancea

Sandale: Musette

Am purtat:

Rochie: Anca Rancea

Camasa si pantofi: ZARA

Geanta: Humanic

Am purtat:

Rochie: ZARA

Saboti: H&M

Pantaloni: Bershka

Am purtat:

Rochie: Pretty Little Thing

Cercei: Parfois

 

 

Travel with me to Santorini

Draga mea,

Nu stiu tu, dar eu dupa primele zile ceva mai insorite, sunt deja cu gandul la vacanta…

Daca nu ai apucat inca sa iti faci planuri, am pentru tine o recomandare: Fabulosul Santorini!

Noi am fost acolo in 2013 si e posibil sa se mai fi schimbat lucrurile de atunci, dar, cu siguranta, Santorini a ramas o destinatie perfecta de vacanta si chiar de Luna de Miere, as zice eu.

Primul sfat pe care ti-l dau, daca planuiesti o vacanta in Santorini este sa te cazezi la unul din hotelurile de pe caldera,  adica de pe partea cu vulcanul, cele care ofera acel view care iti taie efectiv rasuflarea , mai exact, cauta hoteluri in Firostefani, Imerovigli, Oia, etc…

Stiu ca majoritatea ofertelor imbatabile in Santorini sunt la hoteluri de pe partea cu plaja, dar, sfatul meu este, daca iti doresti hotel pe plaja sa alegi orice alta destinatie din Grecia, pentru ca feeling-ul si serviciile pe partea asta a insulei sunt identice cu orice alta vacanta in Grecia continentala.

Stiu ca diferentele de pret dintre cazarea pe caldera si cea pe plaja sunt destul de mari, dar, dupa cum spuneam mai sus, Santorini este o experienta si , dupa parerea mea, investitia facuta iti va oferi amintiri si momente inedite, cu care nu te vei intalni in alta parte….

In perioada asta sunt foarte multe oferte de early-booking de care poti profita.

Noi ne-am cazat, in 2013, la hotelul Belvedere din Firostefani.

Eu am cautat hotelul pe net, apoi am inceput sa cer pe la agentii oferte.

Dupa lungi cautari, am gasit o oferta la cei de la Tui Travel si am platit atunci, pentru zbor si cazare 7 nopti cu mic dejun, in jur de 1000 eur/ persoana, cu tot cu reducerea de early-booking.

Alegerea hotelului s-a dovedit a fi perfecta din toate punctele de vedere. De la locatie, personal, mancare, totul a fost la superlativ!

Recomand de asemenea Firostefani in detrimental celebrei Oia. Apusul de soare se vedea absolut minunat chiar din camera noastra si nu am gasit o diferenta semnificativa la cel din Oia.

Firostefani este la 10 minute de mers pe jos de capitala, Fira, unde poti merge zilnic pentru plimbare, shopping, masa.

In Santorini nu te poti plictisi! Exista activitati si locuri de vizitat pentru fiecare zi.

Noi am ales in primele zile sa mergem dimineata la plajele de pe insula: exista o plaja neagra, una rosie si una alba. Noi am ajuns doar la primele doua.

La plaja neagra am fost in Kamari si, in afara de culoarea neagra a nisipului…m-am simtit ca in Paralia….

Plaja rosie se afla in Akrotiri si, desi se ajunge ceva mai greu, deoarece exista o portiune care se parcurge la pas, pe stanci,  view-ul este superb!

In urmatoarea zi am ales sa mergem in celebra croaziera pana la Vulcan. Pe vas m-am simtit excelent, exista o portiune unde se inoata, un fel de bai termale, in schimb, plimbarea pe Vulcan nu m-a incantat la fel de tare…La intoarcere, ca sa experimentam cat mai mult din ce are insula de oferit, am ales sa urcam din port…pe magari! A fost ceva….In primul rand, nu exista o persoana care sa tina magarul, asa cum eu credeam ci esti efectiv urcat si magarul incepe sa urce singur…Nu recomand experienta cardiacilor….magarul se apropia des de margini si avea o viteza….

In alta zi, am inchiriat un atv si am mers sa vizitam celebra Oia, distanta fata de Firostefani fiind relativ mica.

Oia este frumoasa, dar scumpa. Apusurile in Oia sunt, intr-adevar superbe, dar nu mai frumoase decat cele din Firostefani. Oia este destul de aglomerata si, la ora la care apune soarele, greu gasesti un loc la terasele care ofera vedere spre caldera.

De regula dupa-amiezile le petreceam la piscina hotelului apoi seara, ieseam sa mancam si sa admiram apusul la una din terasele  fie din Firostefani sau din Fira, care nu erau la fel de aglomerate ca cele din Oia.

La capitolul Shopping, draga mea fashionista, Santorini nu ofera o varietate foarte mare de haine iar preturile sunt destul de piperate. Gasesti in schimb multe magazine de bijuterii, accesorii si pantofi!

Iti recomand sa iti achizitionezi celebrele rochite albe din panza, care sunt foarte comode si chic, mai ales pe pielea bronzata.

Soarele este foarte puternic, asa ca nu uita de palarie, ochelari de soare si crema de plaja cu protectie ridicata.

Iti las mai jos un filmulet cu intreaga noastra aventura in Santorini si poze cu cateva tinue pe care le-am purtat in vacanta, asa ca, in cazul in care te-am inspirat…Spor la impachetat!

Our Santorini Story:

Outfit Inspiration: